Implementarea inteligenței artificiale generative va ava un impact redus asupra locurilor de muncă din România, dar amânarea adoptării AI ar urma să reducă ritmul estimat de creștere a economiei, arată un studiu realizat de Implement Consulting Group, la comanda Google. Cercetarea vizează regiunea Europei Centrale și de Est (CEE), iar dintre țările analizate, România este pe ultimul loc în ceea ce privește deschiderea față de noile tehnologii.
Cele mai multe locuri de muncă din economie, 3,3 milioane, care reprezintă 42% din cele 7,8 milioane de locuri de muncă active, au slabe șanse să fie afectate de procesele de automatizare, iar cele mai multe, mai mult de jumătate dintre ele vor fi „augmentate”, arată studiul Google.
Astfel, în total, se estimează că inteligența artificială generativă va avea un impact asupra a până la 4,5 milioane de locuri de muncă din România.
Se așteaptă ca AI-ul să aducă îmbunătățiri în cazul a peste jumătate dintre locurile de muncă din România (54% sau 4,2 milioane), prin automatizarea unei părți limitate din sarcinile acestora și prin ajutorul oferit în crearea de conținut (text, cod și imagini), prin susținerea acestora în rezolvarea a unor probleme complexe și contribuind la designul produselor.
În cazul a 300.000 de locuri de munci, adică 4%, schimbările vor fi mai semnificative, prin faptul că peste jumătate din sarcini ar putea fi automatizate prin utilizarea inteligenței artificiale generativă, iar unele ar putea fi chiar eliminate.
Totuși, se așteaptă ca noile locuri de muncă în economia bazată pe inteligență artificială să le înlocuiască pe cele pierdute în urma automatizării, arată studiul.
Conform celei mai recente Balanţe a forţei de muncă realizată de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2023 resursele de muncă ale României însumau 11,98 de milioade de persoane (62,9% din populaţia totală a ţării), din care populația ocupată civilă era de 7,81 milioane de persoane.
Salariaţii continuă să deţină cea mai mare pondere (71,8%) în totalul populaţiei ocupate civile. Aceştia au predominat în: servicii sociale (94,4%), servicii comerciale (78,8%) şi industrie şi construcţii (71,5%).
Repartizarea populaţiei ocupate civile pe forme de proprietate evidenţiază o pondere a persoanelor ocupate în sectorul privat (82,0%) de 5,1 ori mai mare decât ponderea persoanelor ocupate în sectorul public (16,2%).
Resursele de muncă reprezintă segmentul populaţiei rezidente care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una dintre activităţile economiei naţionale, potrivit metodologiei INS. Populaţia rezidentă ocupată civilă include toate persoanele care, la sfârşitul anului, aveau un loc de muncă legal în activităţile neagricole din sectorul formal sau în activităţi din agricultură, cu statut de: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi, membri ai unor societăţi agricole sau ai unor cooperative.
Populaţia ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare şi persoanele asimilate acestora (personalul M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice şi obşteşti.
Folosirea inteligenței artificiale generative GenAI la scară largă în următorii 10 ani în România va aduce o creștere de 5% a Produsului Intern Brut (PIB), respectiv între 14 și 16 miliarde de euro, conform estimărilor incluse în studiul Google. Într-o variantă mai optimistă, creșterea ar urma să fie de 7%, ceea ce nominal în prezent înseamnă 20 – 22 de miliarde de euro.
„O amânare de cinci ani în adoptarea acestui tip de tehnologie ar putea reduce avansul potențial al PIB-ului României la +1%”, se arată în studiu.
La capitolul adoptare a cel puțin unei tehnologii AI, România de află la coada regiunii și la un sfert din media Uniunii Europene, respectiv la 2% față de 4% în Europa Centrală și de Est și 8%, media UE.
Totuși, potrivit studiului, 40% dintre întreprinderile din România plănuiesc să investească în automatizarea bazată pe AI în următorii cinci ani.
Datele culese arată că principalul obstacol în calea adoptării AI, menționat de 61% dintre companiile din CEE, este costul instrumentelor AI.
Per ansamblu, CEE este în urma mediei UE și a liderilor globali pe toți factorii de adoptare și trebuie să valorifice beneficiile AI prin strategii guvernamentale direcționate, investiții în abilități și educație în domeniu, sprijin pentru inovația locală și inițiativele comerciale în domeniul AI, au conchis autorii studiului.
Comisia a inaugurat acum două zile, pe 29 mai, Oficiul pentru inteligența artificială (IA).
Oficiul pentru IA, instituit în cadrul Comisiei, urmărește să permită dezvoltarea, implementarea și utilizarea viitoare a IA într-un mod care să stimuleze beneficiile societale și economice, precum și inovarea, atenuând în același timp riscurile.
„Acest oficiu va juca un rol esențial în punerea în aplicare a Regulamentului privind inteligența artificială, în special în ceea ce privește modelele de IA de uz general. De asemenea, el va acționa pentru a promova cercetarea și inovarea în domeniul IA de încredere și pentru a plasa UE pe o poziție de lider în cadrul dezbaterilor internaționale”, arăta Comisia.
Serviciile financiare, IT și serviciile profesionale sunt cele mai expuse schimbărilor generate de inteligența artificială (IA), atât în activitatea lor, cât și în privința competențelor angajaților, reiese din raportul lansat recent PwC 2024 Global AI Jobs Barometer, care a analizat peste jumătate de miliard de anunțuri de angajare din 15 țări care cumulează peste 30% din PIB-ul global.
Productivitatea acestor sectoare a crescut chiar și de cinci ori în urma utilizării tehnologiei IA comparativ cu alte domenii, potrivit studiului citat.